Venitul minim de incluziune (VMI) reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal pentru familiile și persoanele singure aflate în situații de dificultate, precum și pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor și stimularea participării acestora în sistemul de educație.

VMI este un beneficiu acordat conform prevederilor:

- Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 1154/ 2022 privind normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/ 2016 privind venitul minim de incluziune.

Acest beneficiu de asistență socială are două componente și anume:      

      1.  Sprijin (ajutor) pentru incluziune

Are drept scop prevenirea și combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială și înlocuiește ajutorul social acordat anterior pentru asigurarea venitului minim garantat.

       2. Sprijin (ajutor) pentru familiile cu copii

Se acordă familiilor cu copii cu vârsta de până la 18 ani aflați în întreținere și are drept scop prevenirea sărăciei și încurajarea participării copiilor la educație, înlocuind alocația pentru susținerea familiei. 

I.                    Cine beneficiază de VMI:

a) familiile și persoanele singure, cetățeni români, care au domiciliul sau reședința în România.

b) persoanele fără adăpost, aflate în evidența serviciilor publice de asistență socială de la nivelul unităților administrativ-teritoriale în care trăiesc;

c) familiile și persoanele singure care nu au cetățenie română, dacă se află în una dintre următoarele situații:

·         sunt cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European, ai Confederației Elvețiene sau străini, denumiți în continuare cetățeni străini, pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reședința în România, în condițiile legislației române;

·         sunt cetățeni străini sau apatrizi cărora li s-a acordat o formă de protecție în condițiile legii;

·         sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reședința în România, în condițiile legii.

*VMI poate fi solicitat atât de persoanele singure, cât și de familiile care îndeplinesc condițiile de eligibilitate. Instituția noastră primește solicitări de acordare a VMI numai din partea persoanelor cu domiciliul legal/ reședință sau care locuiesc efectiv pe raza municipiului Oradea.

VMI se acordă persoanelor singure/ familiilor care obțin un venit net lunar ajustat mai mic sau egal cu nivelele maxime stabilite prin lege, pentru cele două componente ale VMI:

a) pentru ajutorul de incluziune, până la un venit net lunar ajustat de 346 de lei inclusiv, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor cumulate ale familiei, începând cu data de 01 martie 2024;

b) pentru ajutorul de incluziune, până la un venit net lunar ajustat de 504 de lei inclusiv, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani, începând cu data de 01 martie 2024;

c) pentru ajutorul pentru familia cu copii, până la un venit net lunar ajustat de 880 de lei inclusiv, începând cu data de 01 martie 2024. 

II.                  Calculul cuantumului VMI

Cuantumul venitului minim de incluziune se stabilește în baza venitului net lunar ajustat, calculat prin aplicarea coeficienților de echivalență, corespunzători persoanei singure, respectiv dimensiunii familiei, la venitul net lunar al acesteia.

Cuantumul ajutorului de incluziune acordat familiei / persoanei singure reprezintă diferența dintre cuantumul maxim prevăzut de lege, respectiv 346 lei/lună/membru de familie sau 504 lei/lună în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani și cuantumul venitului net ajustat calculat conform legii.

În ceea ce privește persoanele care nu obțin niciun venit, cuantumul maxim este de 346 lei / lună / membru de familie, iar în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani, cuantumul maxim este de 504 lei / lună.

b) Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii este stabilit în funcție de nivelul venitului net lunar ajustat și numărul de copii din familie, astfel:

• Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 346 de lei/ lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este:
  1. 135 lei, pentru familia cu un copil;
  2. 270 lei, pentru familia cu 2 copii;
  3. 405 de lei, pentru familia cu 3 copii;
  4. 539 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.
• Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 346 de lei/ lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este:
  1. 152 de lei, pentru familia cu un copil;
  2. 303 de lei, pentru familia cu 2 copii;
  3. 453 de lei, pentru familia cu 3 copii;
  4. 604 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.
• Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 347 de lei/ lună și 880 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este:
  1. 108 de lei, pentru familia cu un copil;
  2. 215 de lei, pentru familia cu 2 copii;
  3. 322 de lei, pentru familia cu 3 copii;
  4. 428 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți
• Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 347 de lei/ lună și 880 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este:
  1. 140 lei, pentru familia cu un copil;
  2. 271 lei, pentru familia cu 2 copii;
  3. 409 de lei, pentru familia cu 3 copii;
  4. 541 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți

*Dacă din calcul rezultă o sumă mai mică de 50 de lei, atunci se acordă 50 de lei.

Pentru calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate sumele primite / realizate de persoana singură, respectiv de fiecare membru al familiei în luna anterioară solicitării VMI, cu EXCEPŢIA următoarelor venituri:

a)      sumele de prestații sociale pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

b)      alocația de stat pentru copii;

c)       sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susținerea educației preșcolarilor, elevilor și studenților, prin programe ale Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, altor instituții publice și private, inclusiv organizații neguvernamentale;

d)      sumele primite din activitatea desfășurată ca zilier, precum și cele obținute în calitate de prestator casnic;

e)      sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condițiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale;

f)       sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum și sumele cu titlu de ajutor de urgență primite de la bugetul de stat sau local;

g)      stimulentul educațional privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate sub formă de tichet social pentru stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor proveniți din familii defavorizate;

h)      sumele ocazionale acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale cu caracter de despăgubiri ori sprijin financiar pentru situații excepționale;

i)        ajutorul pentru încălzirea locuinței și suplimentul pentru energie;

j)        indemnizația lunară de hrană privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA și indemnizația lunară de hrană privind măsurile de control al tuberculozei;

k)      sumele primite cu titlu de sprijin, asigurate din bugetul de stat sau fonduri nerambursabile, acordate în baza legii sau în baza programelor operaționale aprobate.

III.             ACTE NECESARE ÎNTOCMIRII DOSARULUI DE VENIT MINIM DE INCLUZIUNE, conform Legii nr.196/2016, privind venitul minim de incluziune:

• cerere tip pentru acordarea venitului minim de incluziune – Anexa nr. 1; 
• declarație tip pe propria răspundere pentru venitul rezultat din gospodărirea împreună – Anexa nr. 3; 
• angajament de plată (pentru situațiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit) – Anexa nr.8; 
• buletin de identitate/carte de identitate/carte de identitate provizorie pentru toți membrii familiei cu vârsta peste 14 ani; 
•  certificat de naștere pentru toți membrii familiei; 
• certificat de căsătorie (dacă este cazul); 
• certificat de deces (dacă este cazul); 
• hotărâre judecătorească de divorț/ încredințare minori, după caz; 
• hotărâre judecătorească de încredințare în vederea adopției, potrivit legii; hotărâre judecătorească de încuvințare a adopției, potrivit legii; 
• hotărâre judecătorească sau, după caz, hotărârea comisiei pentru protecția copilului pentru măsura plasamentului, potrivit legii; 
• hotărâre judecătorească prin care se dispune delegarea temporară a autorității părintești către persoana desemnată, conform prevederilor art. 104 și art. 105 din Legea nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare; 
• decizia directorului general al direcției generale de asistență socială și protecția copilului sau, după caz, hotărârea judecătorească pentru măsura plasamentului în regim de urgență, potrivit legii; 
• hotărâre judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz, dispoziția autorității tutelare, potrivit legii; 
• actul doveditor care atestă calitatea de reprezentant legal al persoanei minore lipsite de capacitate deplină de exercițiu al drepturilor civile, respectiv părinte, tutore, curator, altă persoană desemnată reprezentant legal prin decizia directorului general al direcției generale de asistență socială și protecția copilului sau, după caz, prin hotărâre judecătorească; 
• hotărâre judecătorească prin care soțul/soția este declarat/declarată dispărut/dispărută; 
• hotărâre judecătorească prin care soțul/soția este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate și nu participă la întreținerea copiilor; 
• adeverință de la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru persoanele apte de muncă din familie cu vârsta cuprinsă între 16 ani și vârsta standard de pensionare; 
• certificat înmatriculare autoturism, pentru persoanele care dețin astfel de bunuri; 
• act care atestă calitatea de proprietar /chiriaș la adresa unde locuiește efectiv solicitantul;
• certificat de încadrare într-un grad de handicap, după caz; 
• adeverință medicală (medic de familie) pentru toți membrii familiei; 
• adeverință elev pentru copiii de vârstă școlară, iar pentru copiii (preșcolari) începând cu vârsta de 3 ani adeverință eliberată de unitatea de învățământ unde sunt înscriși; 
• acte doveditoare de venit: - pentru salariați, adeverință eliberată de angajator, în care se va specifica salariul net, realizat în luna anterioară depunerii cererii și dacă beneficiază sau nu de bonuri de masă/vouchere de vacanță;- pentru persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj: talon șomaj; - pentru pensionari: talon pensie; - pentru persoanele aflate în indemnizație pentru creșterea copilului până la vârsta de 1, 2 sau 3 ani /stimulent: decizia de punere in plata eliberată de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor (Str. Armatei Române nr. 1B); - orice alt act doveditor de venit.
• facturi utilități, iar dacă sistemul principal de încălzire este cu energie termică adeverință de la asociația de proprietari care să certifice numărul de camera branșate, numărul și numele persoanelor luate în calcul la stabilirea cheltuielilor precum și codul de furnizor.

Adeverință AJOFM

• Cerere șomer neindemnizat,
• Anexa 1 - Declarație stare de sănătate,
• CV in format european,
• Declarație prelucrare date personale,
• Act studii (diploma, certificat, adeverință)/Declarație neșcolarizați,

Componența familiei, filiația copiilor și situația lor juridică față de reprezentantul legal vor fi verificate/validate de către consilierii Direcției de Asistență Socială Oradea prin verificarea în teren și/sau prin SNIAS.

IV.                  Precizări suplimentare:

Stabilirea dreptului la venit minim de incluziune se realizează ținându-se seama de bunurile familiei sau, după caz, ale persoanei singure, cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune (Anexa 4). Lista poate fi consultată mai jos.

LISTA bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune

 A. Bunuri imobile 

Clădiri, alte spații locative în afara locuinței de domiciliu, precum și terenuri situate în intravilan cu suprafața de peste 1.200 mp în zona urbană și 2.500 mp în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinței și a curții aferente. 

B. Bunuri mobile 1. Mai mult de un vehicul cu o vechime mai mare de 10 ani, cu drept de circulație pe drumurile publice 2. Autovehicul cu drept de circulație pe drumurile publice cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepția celor utilizate și/sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilități 3. Șalupe, bărci cu motor, iahturi sau alte tipuri de ambarcațiuni, cu excepția celor necesare pentru transport în cazul persoanelor care locuiesc în aria Rezervației Biosferei „Delta Dunării“ 

NOTĂ: 

În situația în care unul sau mai multe bunuri aflate în proprietatea persoanei singure/familiei beneficiare de venit minim de incluziune este dat în închiriere/arendă/concesiune, acest bun va fi luat în calcul pentru persoana/familia care îl are în închiriere/arendă/concesiune, iar pentru proprietarul de drept se va lua în calcul valoarea obținută în urma cedării dreptului de folosință a bunului. Persoana sau familia care deține pe lângă locuința de domiciliu o cotă-parte dintr-o altă clădire/spațiu locativ/imobil poate beneficia de venit minim de incluziune indiferent de mărimea cotei, dacă prin această posesiune nu poate valorifica bunul respectiv. 

C. Depozite bancare 

Cel puțin unul dintre membrii familiei deține, în calitate de titular, unul sau mai multe conturi/depozite bancare, a căror sumă totală este mai mare de 3 ori față de valoarea câștigului salarial mediu brut prevăzut de Legea asigurărilor sociale de stat (la acest moment valoarea este de 7.567X3=22.701 lei).

În cazul familiei care locuiește și gospodărește împreună cu alte familii ori persoane singure și contribuie împreună la achiziționarea sau realizarea unor bunuri și a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât și partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie.

Obligațiile titularului:

Titularul venitului minim de incluziune are obligația să comunice primăriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința, orice modificare cu privire la domiciliu, venituri și numărul membrilor familiei, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea.

Persoanele singure și familiile beneficiare de venit minim de incluziune au obligația să depună la primărie, din 6 în 6 luni, declarația pe propria răspundere.

Persoanele apte de muncă care nu obțin venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare și nici din activități independente sau activități agricole, așa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, au obligația să se prezinte, ori de câte ori sunt solicitate de agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă în a cărei evidență sunt înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în vederea încadrării în muncă sau a participării la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională.

Verificarea condițiilor privind menținerea statutului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, faptul că nu au refuzat un loc de muncă oferit ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională, se realizează de către agenția teritorială prin SNIAS sau, după caz, pe bază de liste de beneficiari.

În cazul persoanelor singure și familiilor beneficiare ale venitului minim de incluziune care constă exclusiv în ajutor pentru familia cu copii, obligația de mai sus nu se aplică.

În cazul familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia respectivă are obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, activități sau lucrări de interes local, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă și a normelor de securitate și sănătate în muncă.

Fac excepție familiile pentru care suma aferentă ajutorului de incluziune este de până la 50 de lei. Pentru acestea, orele de muncă se stabilesc trimestrial și se efectuează în oricare dintre lunile trimestrului.

V.                Alte beneficii acordate solicitanților de VMI

Pentru promovarea unei vieți active și a participării pe piața muncii, beneficiarii de venit minim de incluziune au dreptul la stimulente, după cum urmează:

a) în situația în care unul sau mai mulți membri ai familiei realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau a altei forme legale de angajare sau membrii familiei desfășoară activități independente ori agricole, 50% din totalitatea acestora, dar nu mai mult de 500 de lei/familie, nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei;

b) în situația în care persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune se angajează cu contract individual de muncă sau în baza unui raport de serviciu, pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni consecutive, acordarea ajutorului de incluziune se prelungește pentru o perioadă de 6 luni, în cuantumul primit anterior angajării.